Scrisoare de la Alecu Constantinescu

Scrisoare de la Alecu Constantinescu

de Panait Istrati


Draga Panaite,

Desi ai spus ca am inima de caine, cum am aflat de la Ilie ca mergi inspre bine cu sanatatea si ca ai castigat patru kilograme, am luat cu multa bucurie condeiul in mana, ca sa-ti scriu aceste randuri cu toata sinceritatea de care ma stii capabil.
Chiar daca nu primeam aceasta veste imbucuratoare pentru un om de inima cum am fost si am ramas (pentru acei care sunt capabili sa citeasca in adancul sufletului meu), tot eram hotarat sa-ti scriu, ca sa-ti multamesc pentru sincerul portret ce ai facut lui "Aloman", in "Biroul de Plasare". Acest portret a rascolit in mine o multime de amintiri dragi, printre care, figura ta de pe atunci.
Au fost frumoase acele vremuri!
Dar "unde-ti e inima d-atunci in toate-ncrezatoare"?
Acuma tu nu mai crezi in nimic!
Pe cand eu am ramas acelasi!
Nu stiu care dintre noi amandoi e mai nefericit.
Stiu numai ceea ce m-a invatat inteleapta experienta a lui Eminescu:
"De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmeaza in tot locul
Vanturile, valurile,
Valurile mustrarii de cuget!"

De aceea eu nu pot sa-mi gonesc idealurile. Numai atunci glasul constiintei m-ar indemna sa ma arunc de la al optulea etaj.
N-am gonit decat "norocul".
Tu ai dat peste - si-l meriti; pastreaza-l. Dar lasa pe ceilalti sa-si pastreze cel putin "idelaurile".
Intr-un interview pe care l-ai dat in Romania ziceai " Daca ar fi trait Gheorghiu, ar fi fost de parerile meel, - adica: sa nu mai aderezi la nimic.
"L'homme qui n'adhere a rien!?"
Eu nu pot crede in sinceritatea unei asemenea afirmatii. Daca as avea vreme sa analizez continutul ei ilogic, ti-as dovedi-o.
Dar de ce sa ne pierdem timpul cu controverse? Ideile au prea multe fete pentru condeiele prea rafinate.
Iti doresc sincer, o perfecta sanatate si salut afectuos pe buna si inteleapta Margareta.

Alecu

11 noiembrie 1933





Scrisoare de la Alecu Constantinescu


Aceasta pagina a fost accesata de 916 ori.
{literal} {/literal}