Scrisoare de la Isac Horovitz

Scrisoare de la Isac Horovitz

de Panait Istrati


16 August 1933


Draga Panait si Marga


Carta postala a voastra de la Bilthoven m-a gasit pe varful muntilor din jurul New York-ului, unde petrec nitica vacanta somera. Adica scriu putin (un articol de vreo 5-6 coloane fiecare Duminica) la Fowert, un ziar socialist, fara socialism. Eu insa n-am nimic de-a face cu ideologia ziarului, care se prapadeste de ras pe contul "Libertatii", ziarul comunistilor, fara comunism. Si asa, cum vedeti, dragii mei, sunt un musafir cat se poate de nepoftit la o masa spurcata de rugaciuni dracesti.
Acest spectacol caraghios n-ar fi lipsit de placere daca as avea si eu cucine sa rad. Singur rade numai un nebun.
Odata cu c.p.a voastra am primit o scrisoare kilometrica de la bietul "Figaro" (Nicu), care intrece infernul lui Dante. Dar eu nu vrau sa ma amestec in daravelele altora. Mai ales cand chestia e gravata pe o singura parte a monedei. Imi inchipui ca "razvratitul" Panait iar s-a flagilat sub aplauzul enorm al neintelegerei. Ma doare ca n-am luat si e parte in scena ceia, plina cu revanjul admiratorilor. Cel putin ar fi fost unul care sa nu aplaude.
Mi se pare ca ti-am spus-o odata, Panait: admiratorul nu e decat frica priponita. Vai de capul nostru cand se rupe priponul!
Asa inteleg eu chestia cu "casa".
Dar nici Nicu nu-i de vina. Locul polobocului e in "pivnita" si nu pe "pod".

Rosenthal iarasi a plecat - nu stiu unde. Cand s-a reintors, l-am vizitat si ne-am sfadit de ne-a luat dracul. M-a intrebat daca tu mi-ai scris ce el ti-a spus despre mine; adica ca sunt "sau nebun, sau excroc", sfatuindu-te sa vii la America. I-am spus da, Panait mi-a scris.
-Ei, ce-ai crezut? intreaba el.
Si eu ii spun:
-Ce sa fi crezut? Am crezut ca ai bun simt de umor.
La cuvantul "umor" el s-a facut ros si infocat. Numai un om nerusinat - zice el - poate sa traduca astfel de fraza ("nebun sau excroc") pe cuvantul umor. Si eu ii raspund:
-Bine frate. Asta depinde de talentul traducatorului ... Numai grafomanul traduce cuvant cu cuvant...
Inca am crezut ca desteptul Rosenthal intelege pe "nebunul si excrocul". Dar m-am inselat. Si atunci am bagat capu-n pumni si am "ras" de "prietenia noastra, legata de contrabandistul" Panait.
S-a terminat.
Si asa, dragii mei, cum vedeti "casa" de la Braila si "ambasada" de la New York s-au sfaramat sub povara: revanjul admiratorilor.

... Si Isac s-a insurat.
-Cum? Cand? Cu cine? Vai de noi!
-Atat: Isac s-a insurat!
-Daca tu, Panait, n-ai vorbit de moarte (cu Marga langa tine nu poti sa mori) as lua-o pe YOLA mea si as veni sa ne chinuim impreuna. (Nebun, sau excroc? Ce zici mai, Rosenthal?)

Asculta Panait: nu vreau sa-ti bat capu, mai ales, cand esti asa de bolnav. Dar mi s-a rupt inima citind ca umbli pe la editori. Daca ai avea o lucrare din viata evreilor, sau asa ceva, scrisa in romaneste, as putea s-o vand la un ziar evreiesc din New York. Bine inteles ca eu as face traducerea. Am vorbit cu un redactor si mi-a spus: daca Istrati ar da asa ceva, am cumpara.
Iti sarut manutele, Marga, pentru dragostea pe care mi-o porti - prin Panait. Te asigur ca daca as fi langa voi acum - dupa toate "spuse si zise" - am fi un trio admirabil. Pardon, adica un quarted ca si Yola e la mijloc.
Te rog sa-mi scri din cand in cand. Pe Panait nu vreau sa-l obosesc - numai daca el vrea si poate. Tine-ma in curent cu peregrinarile voastre si cu sanatatea lui Panait. (Scuza greselile gramaticale sau ortografice. Dar sti cum a zis Heine" eu scriu poezie, si nu gramatica")

Cu dor si durere
Isac




Scrisoare de la Isac Horovitz


Aceasta pagina a fost accesata de 1522 ori.
{literal} {/literal}