Cititorilor mei din Romania
de Panait Istrati
Mos Anghel nu e o traducere, ci o scriere romaneasca: o consider egala celei frantuzesti.
Aci, graiesc in limba mea.
Nu e graiul saltaret al directei compuneri in romaneste. incatusarea primei creatii -pe care am tinut s-o respect cat mai mult, din cinste profesionala si ca sa dau un exemplu de traducere acelora care mi-au schilodit pe Chira - incatusarea aceasta m-a strans si pe mine amarnic. si daca uneori am slabit-o, daca pe ici, pe colo am dat drumul stransorilor, sau daca pe alocurea am facut chiar mici completari cu inteles in limba noastra, acestea sunt abateri ingaduite autorului, dar cari nu conditioneaza o buna traducere. Licentele mele neinsemnate raman inauntrul atat al cunostintei limbii franceze, cat si al celei romanesti, asa cum aceste doua limbi au ramas pe de-antregul in afara balamucului cuprins in traducerea Chirei, care nu e nici frantuzeasca, nici romaneasca, ci soltica.
si sa nu vie acesti soltici sa-mi vorbeasca cu ifos despre "gramatica" din Mos Anghel, decat atunci cand vreunul dintre ei va fi intrat la stapan, ca mine, la varsta de treisprezece ani si va fi izbutit, totusi, dupa un sfert de veac de "hamalac", sa scrie frantuzeste si sa traduca in romaneste mai bine de cum am reusit, ori de cum n-am reusit eu.
Cu acest prilej tin sa ma achit de doua datorii: intaia, catre criticul Sanielevici, care, singurul pana azi in critica internationala, a afirmat cu apriga tarie ca sunt un scriitor al proletariatului.
Ca sunt, chiar de pe acum, asta nu stiu cum a putut dansul s-o vada, dar ca voi fi pe curand, de ceva pot sa incredintez atat pe d. Sanielevici, cat si lumea muncitoare, oriunde s-ar afla ea grupata politicele. Prin asta nu trebuie sa se inteleaga ca voi fi un trambitas al virtutilor acestei lumi, ci un om care o va arata asa cum este ti iti va spune gandul fara inconjur: astfel inteleg eu prietenia.
A doua datorie o am catre Mihail Sadoveanu. in articolul pe care mi-l consacra, d-sa afirma - cu riscul de a supara pe anumiti colegi ai d-sale din Academie - ca autorul frantuzescului Mos Anghel "e un fiu al acestui pamant". A spus-o cu vorba calda de frate, si vorba lui mi-a mers la inima, mi-a facut bine.
N-am sa-l dau de rusine.
Oricari ne-or fi drumurile harazite de soarta, imi voi aduce totdeauna aminte ca scriitorul Mihail Sadoveanu, uitand ca e academician, a intins mana instrainatului si i-a recunoscut dreptul de a lua loc langa mormantul mamei lui.
Panait Istrati
Cititorilor mei din Romania
Mos Anghel
Moartea lui Mos Anghel
Cosma
Cosma (continuare)
Cosma (sfarsit)
Aceasta pagina a fost accesata de 2511 ori.
